miercuri, 27 iulie 2011

Calatoria vietii

As vrea sa mai pot imbratisa persoanele ce au fost in acelasi tren cu mine … dar care au coborat cu cateva statii mai devreme. As vrea sa mai retraiesc timpurile in care cineva ma tinea strans de mana sa nu cad…iar de cadeam, imi saruta obrazul scaldat in lacrimi…iar totul devenea mai usor.  Stii de ce mi.e dor? Mi.e dor de tot si toate. Mi.e dor de zambete. Mi.e dor de sarbatorile de iarna cu tata. Mi.e dor copilaria mea..de culori si zambete.  As vrea sa revad toate cliseele trecutului. As vrea sa te strang in brate in lacrimi de bucurie si sa.ti spun ca mi.ai lipsit. Acum…tot ce pot strange la piept sunt lucrurile tale, iar in suflet amintirile cu tine si zambetul ce, cu siguranta nu.l voi uita niciodata.
Astept sa se termine calatoria. Sa pot cobori din tren, si cand te voi vede, voi alerga la tine . Astept sa te revad … astept sa te imbratisez cum nu am asteptat niciodata…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu